Popescu: Europenizarea Ucrainei este un atu enorm pentru Republica Moldova

Analistul Nicu Popescu 
Foto: europalibera.org 

Republica Moldova este dependentă de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Totodată, europenizarea Ucrainei este un atu enorm pentru Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute de către analistul Institutului Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, Nicu Popescu, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, informează UNIMEDIA.

„În plan geopolitic, geografic, economic, Moldova este foarte dependentă de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Şi, evident, pentru Republica Moldova o Ucraina europeană este o garanţie a faptului că mişcarea spre Europa a Moldovei va fi ceva mai simplă şi cu ceva mai puţine implicaţii externe. Deci, în acest sens revenirea Ucrainei în mainstreem-ul apropierii de UE fără doar şi poate ajută Republica Moldova, atât prin faptul că îi oferă şi un anumit grad de izolare faţă de presiunile estice împotriva agendei europene a Republicii Moldova, cât şi prin faptul că dacă şi Ucraina merge în direcţia creării unei zone de liber schimb cu UE, acest lucru are impact economic, ca să nu mai spun de impactul politic pozitiv pentru Republica Moldova. Deci, fără îndoială o europenizare a Ucrainei este un atu enorm pentru Republica Moldova”, a subliniat Popescu.

Totodată, analistul a declarat că în Ucraina a avut loc o revoluţie provocată în mare parte de reacţia foarte violentă a guvernării de la Kiev. „Până la urmă s-a ajuns la o situaţie în care şi poliţia a recurs la foc de arme şi violenţă, dar şi protestatarii au recurs la violenţe şi foc de arme. Însă dacă ne uităm la modul cum a ajuns aici Ucraina, care până acum trei luni era practic cea mai paşnică ţară în plan politici din spaţiul post-sovietic, vom vedea că fiecare pas în direcţia tensionării situaţiei a fost întreprins de Ianukovici.

A început totul cu dispersarea violentă a unor proteste paşnice pe 30 noiembrie, au urmat nişte tentative făcute de către poliţie, iarăşi, de a dispersa protestele pe 11 decembrie, după aceea a urmat adoptarea de către Ianukovici a unui pachet legislativ extrem de dur, cu tendinţe deschis autoritare care ar fi interzis protestele, pe modelul sistemului politic din Federaţia Rusă. Acele legi adoptate la 16 ianuarie au constituit fitilul care a dus la prima explozie violentă de câteva zile mai târziu, pe 22 ianuarie, în care au avut loc ciocnirile violente de pe strada Hruşevskovo din Kiev”, a adăugat sursa.

Potrivit lui, în Ucraina urmează instituţionalizarea şi revenirea la un proces politic care ar urma să reinstituţionalizeze politica ucraineană. „Acest lucru deja se întâmplă parţial prin voturile comune din Radă, o bună parte din foştii deputaţi ai partidului lui Ianukovici, Partidul Regiunilor, au ajuns la anumite compromisuri cu fosta opoziţie, s-a revenit la constituţia din 2004, s-a anunţat un impeachment fostului preşedinte Ianukovici, s-a decis că către sfârşitul lunii mai vor avea loc alegeri prezidenţiale, că sistemul politic nu va rămâne la constituţia din 2004, ci va căuta s-o modernizeze. Deci, deja o bună parte din criza politică ucraineană, care acum câteva zile se manifesta prin schimburi de focuri a revenit în Parlament, a revenit în spaţiul politic, dar evident că urmează mai mulţi paşi ca politica ucraineană să revină în făgaşul normalităţii.

Un element probabil foarte interesant este faptul că nici Estul nu-l sprijină pe Ianukovici atât de mult pe cât se aşteptau observatorii externi. Probabil acest lucru explică parţial şi dispariţia lui Ianukovici. În condiţiile în care au fost proteste anti-Ianukovici chiar şi în Kharkiv (Harkov), oraş în care Ianukovici a mers ca să-şi lingă rănile în noaptea de vineri spre sâmbătă. Dar chiar şi în Kharkiv au ieşit 20 de mii de oameni care protestau împotriva lui Ianukovici”, a conchis Popescu.